l

Column

[1] Imbatraniraea demografica la nivel local

[2] Evoluția PIB/loc in relatie cu evolutia imbatranirii populatiei

[3] PIB/loc vs imbatranirea populatiei

Column

[4] Explicatii

Fenomenul imbatranirii demografice

Fenomenul îmbătrânirii demografice este de dată recentă, fiind considerat o particularitate definitorie a secolului al XXI-lea. Acest fenomen constă într-o creștere accentuată a ponderii vârstnicilor (populația peste 60/65 de ani) în efectivul populației totale a unui teritoriu. Apariția acestui fenomen și răspândirea lui spațială la nivel mondial reprezintă o consecință naturală a scăderii continue a ratelor natalități simultan cu creșterea constantă a speranței de viață la naștere, cu precădere în statele dezvoltate.

În România, îmbătrânirea demografică a devenit o realitate începând cu a doua jumătate a secolului al XX-lea, cauzelor principale ale scăderii natalității și a creșterii speranței de viață, adăugându-li-se și migrația masivă în afara țării a populației tinere, cu precădere a celei rurale. Principalii indicatori demografici prin care este exprimat acest fenomen sunt ponderea populației vârstnice și indicele de îmbătrânire demografică. Acesta din urmă se calculează conform următoarei formule: Iv=Pv/Pt , Pv reprezentând populația vârstnică (de peste 65 de ani), iar Pt populația tânără (0-14 ani). Îmbătrânirea demografică este reflectată prin acest indice în contextul în care valorile lui sunt supraunitare.

Consecinte

Implicațiile economice ale îmbătrânirii demografice sunt semnificative. O preocupare principală o reprezintă presiunea resimțită la nivelul populației în vârstă de muncă din cauza necesității de a acoperi cheltuieli aferente serviciilor necesare populației îmbătrânite. O altă implicație majoră este cea resimțită de angajatori, care se confruntă cu necesitatea de a se adapta pentru o forță de muncă mai în vârstă. Nu în ultimul rând, sistemul medical, sectorul privat și gândirea politicilor sunt influențate într-o manieră semnificativă de necesitatea de a lua în considerare și de a satisface nevoile generațiilor în vârstă.

Pentru mai multe detalii

Bodogai, S.I., & Cutler, S.J. (2013). Aging in Romania: Research and Public Policy. The Gerontologist, Vol. 54(2), p. 147-152

Muntele, I., & Ungureanu, A. (2017). Geografia populației. Edituroa Sedcom Libris, Iași.

Nancu, D. V., Guran-Nica, L., & Persu, M. (2010). Demographic Ageing in Romania’s Rural Area. Human Geographies – Journal of Studies and Research in Human Geography, Vol 4 (1), p. 33-42.

Autori

Column

© Mihail Eva

Departamentul de Geografie

Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iasi

E-mail: mihail.i.eva@gmail.com, mihail.eva@uaic.ro 

Scientific profile on: Research Gate

Cum să citezi:

Eva, M. (2021). Atlas online de geografie umana a României. Disponibil la: www.geo.uaic.ro.

Jurnal


26 Martie 2021

Prezentarea versiunii draft a Atlasului în fața comisiei de evaluare (Geografie) pentru susținerea lucrării finale a programului postdoctoral de cercetare avansată (sesiunea martie 2021).


24 Martie 2021

Este adaugată o primă parte a unei noi secțiuni intitulată „Atlase recomandate”.


22 Martie 2021

Este adaugată o nouă secțiune intitulată „Mod de utilizare a Atlasului online de geografie economică a României”.


12 Martie 2021

Aducerea la zi a analizelor aferente factorului explicativ „Resurse Umane”.


5 Martie 2021

Testarea versiunii draft a Atlasului pe pagina web a Facultății de Geografie și Geologie din Iași.


31 Ianuarie 2021

Finalizarea bazei de date pentru versiunea 01 (draft) a „Atlasului online de geografie economică a României”.


30 decembrie 2020

Finalizarea structurii (draft) a „Atlasului online de geografie economică a României”.


August 2020

Demararea lucrărilor în vederea realizării „Atlasului online de geografie economică a României”.

Atlase recomandate


Pentru spațiul românesc - în format fizic sau digital static

-> Groza O., Ianoş I., Pătroescu M. (2002), Atlasul României, Eciclopedia RAO, București.

-> Iaţu, C. (coord.) (2013), Atlasul electoral al României (1990-2009),Editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi, 754 p.

-> Teșliuc, E., Grigoraș, V., Stănculescu, M.S. (coord.) (2015). “Atlasul Zonelor Rurale Marginalizate și al Dezvoltării Umane Locale din România.” București: Banca Mondială.


Pentru spațiul românesc - în format digital interactiv

-> Groza O., Ianoş I., Pătroescu M. (2002), Atlasul României, Ministerul Dezvoltării Locale și Locuințelor. Disponibil la: http://www.mdlpl.ro/_documente/atlas/index.htm


Alte atlase - în format digital static sau interactiv

-> Sciences Po - Atlas mondial - Un atlas pour comprendre l’espace mondial contemporain. Disponibil la https://espace-mondial-atlas.sciencespo.fr/fr/

-> EJAtlas - Global Atlas of Environmental Justice. Disponibil la: https://ejatlas.org/

-> The Pudding Project: https://pudding.cool/2018/10/city_3d/

-> European Data Journalism Network (EDJNet) in 2020. Online Atlas of Climate Change. https://climatechange.europeandatajournalism.eu/en/map

Multumiri

Ac ea st ă lu cr ar e fost cofinanţată din Fondul Social European, prin Programul Operaţional Capital Uman, proiect numărul POCU/380/6/13/123623 <<Doctoranzi şi cercetători postdoctorat pregătiţi pentru piaţa muncii!>>.